Este o practica veche in Romania ca televizorul sa fie unealta cu care este mintit poporul, unealta cu care unii sau altii, urmarindu-si propriile interese, sa dea pe sticla exact ce vor muschii lor. Avem cateva posturi tv private care s-au orientat intr-o anume directie si care prezinta orice fel de informatie doar dupa ce o trec prin filtrul personal, incat, daca nu esti un consumator de media avizat, urechile si mintea-ti sunt facute varza. Dar nu le putem opri si nu le putem sanctiona altfel decat schimband postul: sunt institutii private, manate si jucate pe franghii de comercial, care au dreptul sa tune si sa fulgere dupa bunul plac in propriile ograzi.
Cu totul altfel stau lucrurile cand vine vorba de televiziunea publica, de clasicul TVR cu care am crescut toti. Inainte de 89, primeam pe paine doar emisiuni la comanda, cu filme la comanda, cu telejurnal comandat de sus si zau ca nu aveam ce face. Dar baiul este ca situatia s-a repetat, in ultimii ani, cu o periodicitate demna de Iepurasul de Paste, iar in ultimele zile lucrurile au luat-o anapoda rau. Nu sunt fan al scenelor violente din Piata Universitatii, unde in ultimele 14 seri romanii au iesit in numar mare sa isi spuna of-ul, dar cred si respect dreptul acestor oameni de a-si sustine punctul de vedere. Acesta este stilul de viata democratic pe care pretindem ca il vrem si ca il avem in Romania. In acest conditii, am pretentia ca televiziunea publica sa prezinte obiectiv protestele din Bucuresti, nu sa le ascunda sub pres si sa le treaca nevazute. Traim intr-o tara europana, unde poporul are dreptul sa fie informat, nu mintit in fata ca toate sunt bune si frumoase si ca in capitala nimeni nu a iesit in strada si nu a spus nici